COMUNA GORGOTA

Judetul Prahova

PREZENTARE LOCALA

    Comuna Gorgota se afla asezata la intersectia paralelei de 44 grade si 45 secunde latitudine nordica cu meridianul 26 grade si 7 secunde longitudine estica, in partea de sud-est a Romaniei si in partea de sud a judetului Prahova.
    Teritoriul apartine Campiei Romane: partea nordica corespunde campiei piemontane Campia Ploiestilor, partea sudica si central estica se suprapune Campiei Titu-Potlogi. Relieful prezinta o inclinare vest-est.
    Comuna Gorgota este situata pe partea dreapta a raului Prahova (limita nordica a comunei), care curge pe o distanta de 12 km. Teritoriul comunei este strabatut de paraul Cricov, afluent al Prahovei. Balta Finari se intinde pe o suprafata de 27 ha. Raul Ialomita formeaza limita sudica a comunei Gorgota pe o lungime de 3.125 km.
    Comuna Gorgota numara 5.549 locuitori repartizati pe sate astfel:
  • Gorgota - 1.233 locuitori;
  • Potigrafu - 1.315 locuitori;
  • Finari - 389 locuitori;
  • Poienarii Apostoli - 1.462 locuitori;
  • Crivina - 1.150 locuitori.
  • Argila pentru oale si cahle teracota;
  • Piatra, balast, nisip pentru constructii;
  • Paduri de foioase;
  • Terenuri agricole fertile pentru cultura cerealelor.

    Scurt istoric

    Cele mai vechi urme de viata materiala din comuna Gorgota dateaza din oranduirea comunei primitive si au fost descoperite pe raza satului Poienarii Apostoli , in punctul numit Panaitoaia  S-au mai descoperit obiecte din epoca bronzului (ceramica neagra) din 1700 - 1100 i.e.n. , precum si din sec.I i.e.n. si secolele III - IV e.n.

    Comuna Gorgota a luat fiinta in jurul anului 1740, pe un platou cu ondulatii, acoperit de o mare padure - Vlasia Gorgotei, care prezenta mici poiene unde s-au intemeiat primele asezari omenesti. Satele care compun actuala comuna Gorgota (indeosebi Poienarii Apostoli, Crivina si Gorgota), impreuna cu Poienarii Burchi, Poienarii Rali si Poienarii Vechi (sate care apartin actualmente comunei Poienarii Burchi), formau pana la inceputul sec. al XVIII-lea unul singur si vatra acestui sat se afla mai la nord cu 500 - 1000 m, mai precis la est de actuala cale ferata, intre paraul Cricov si padurea Tinosu - Crivina, in zona care si astazi se numeste Siliste.

    Legenda orala cu cea mai larga circulatie in randul batranilor din actualele sate cu numele Poienari , arata ca acestea si-ar fi avut obarsia pe izlazul de dincolo de paraul Cricov, in locul numit Siliste, transformat acum in teren arabil. Legenda spune ca acolo ar fi fost improprietariti cu pamant niste viteji osteni ai lui Mihai Viteazul, care au luptat sub comanda capitanului Baba Novac. Pamantul si satul Silistea au fost daruite de catre Matei Basarab, pentru faptele sale de vitejie, unui viteaz ostean - boier Poienaru si celor 3 fii ai sai Bucur, Radu si Apostol, de la care si-au luat denumirea cele 4 sate: Poienarii Rali, Poienarii Apostoli, Poienarii Burchi si Poienarii Vechi.
    Denumirea satului Potigrafu provine de la cuvantul grecesc "potir" care inseamna vas din lut lucrat cu mana si "grafos" de la cel care scrie vasul. Cu siguranta ca aceasta denumire reflecta indeletnicirea de baza a acelor vremuri- olaritul. Denumirea satului Fanari provine, dupa cum sustin localnicii de la faptul ca de aici isi procurau fanul calatorii care poposeau la Potigrafu in drumul lor catre Bucuresti, Ploiesti sau Brasov.
    Inainte de prima jumatate a sec. al XVIII - lea, jupanul Apostol ajunge deja stapanul satului de poienari unde isi face mai intai un conac, o curte boiereasca, langa care construieste pentru sateni o biserica. Mai tarziu ajunge stapan si parcalab si peste satul care se numea Crivina Mica, unde isi va muta resedinta, construindu-si un nou conac, satul numindu-se de acum Poienarii Apostolului sau Poienarii Apostoli. E posibil ca jupanul Apostol dupa ce a acaparat pamantul si satul Crivina Mica sa fi avut si sarcina strangerii birurilor din satul Crivina Mare cu care se invecina, pana ce acest sat incape pe mana boierului Dimitrie Ioanidis. Conacul lui Apostol de la Crivina Mica sau Gorgan, cum i se mai spunea din cauza multelor movilite de pe islazul dintre el si Gorgota (morminte vechi, scitice ori gotice) era pe locul actualului camin cultural si al scolii din Poienarii Apostoli de astazi, care a fost incinta boiereasca pana in anul 1948.
    Construirea caii ferate Bucuresti - Ploiesti - Brasov (1870 - 1872) si implicit inaugurarea statiei Crivina la 13 septembrie 1872 a schimbat complet evolutia satelor si a locuitorilor. Pe langa mestesugurile casnice (fierarie, rotarie, olarit, cismarie etc) apar spre sfarsitul secolului al XIX - lea primii muncitori salariati, mai ales dintre taranii cei mai saraci (cu pamant putin sau fara pamant) care vor deveni cei mai inaintati oameni din sat in ce priveste viziunea generala asupra muncii si lumii.